Baza legala: OUG 8/2014; OG 93/2003 privind Codul de procedura fiscala cu completari si modificari ulterioare Conform noilor prevederi legale aduse de OUG 8/2014, contribuabilii nu mai au obligatia de a certifica declaratiile fiscale de impozit pe profit, pe care le depun la organele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF). Modificarile aduse Codului de procedura fiscal sunt incluse in OUG 8/2014 si se aplica incepand cu 28 februarie 2014. 
In faza initiala, Codul de procedura fiscala prevedea ca, de la 1 ianuarie 2014, declaratiile fiscale anuale ale contribuabililor persoane juridice sa fie certificate de un consultant fiscal, in afara de de cele pentru care era obligatorie auditarea. Prin aparitia noilor prevederi aduse de OUG 8/2014, retinem urmatoarele aspecte:
- certificarea declaratiilor fiscale ale contribuabililor este optionala, chiar daca este vorba de declaratii rectificative;
- contribuabilii pot sa opteze, anterior depunerii la organul fiscal,pentru certificarea de catre un consultant fiscal care a dobandit aceasta calitate potrivit reglementarilor legale si care este inscris ca membru activ in Registrul consultantilor fiscali si al societatilor de consultanta fiscala;
- certificarea declaratiilor fiscale este realizata cu sau fara rezerve, iar documentele incheiate ca urmare a certificarii trebuie sa cuprinda obligatoriu explicatii referitoare la cuantumul si natura creantei fiscale declarate, precum si cauzele care au generat rectificarea;
- in cazul certificarii cu rezerve, trebuie inclusa si motivatia acesteia;
- certificarea nu are valabilitate daca este facuta de un consultant fiscal care nu este inscris ca membru activ in Registrul consultantilor fiscali si al societatilor de consultanta fiscala sau de o persoana care nu are calitatea de consultant fiscal – pentru aceste situatii de nevalabilitate, organul fiscal il va notifica pe contribuabil, care va avea la dispozitie 30 de zile pentru a depune o certificare valabila;
- noile prevederi mai specifica faptul ca certificarea declaratiilor fiscale este un criteriu de evaluare in analiza de risc efectuata de organul fiscal in scopul selectarii contribuabililor pentru inspectia fiscala.
